Pentru români, culesul strugurilor a fost, din cele mai vechi timpuri, un prilej de sărbătoare și de a da frâu liber unor obiceiuri și superstiții. Un obicei străvechi al viticultorilor din podgoriile din Buzău este acela de a zdrobi strugurii cu picioarele, de către fecioare tinere și frumoase. Alții, în prima zi de cules, dau struguri gratis celor săraci, pentru a avea roade bogate și în anul următor.
Se știe că pe tot parcursul lunii septembrie, până la începutul lunii octombrie, în anumite zone din România, gospodăriile sunt dedicate culesului de viță de vie, dar și obiceiurilor care înconjoară această îndeletnicire.
Pentru viticultori, 14 septembrie, ziua Înălțării Sfintei Cruci, este o dată cu o semnificație aparte. Este momentul în care viticultorii încep sezonul de cules al strugurilor. Ziua Crucii marchează începutul sărbătorii cunoscute sub numele de Cârstovul sau Ostrovul viilor, Vinițel sau Viniceriu, prilej de bucurie pentru toți cei de la sate.
„În toate gospodăriile din România, luna septembrie este dedicată culesului de struguri. De altfel, în mod popular, luna septembrie se numește La culesul viei, Culesul viei sau Vinăria. Cum vinul este considerat un aliment sacru, folosit în biserică în cele mai importante momente din viața omului (botez, nuntă, înmormântare, împărtășanie), producerea lui respectă încă tradițiile moștenite din străbuni”, scrie Petruța Pop, autoarea unui blog dedicat tradițiilor.
În multe zone rurale din țară, viticultorii consideră că au dreptul să guste din roadele viilor doar după ce duc primii struguri la biserică. De Ziua Crucii, țăranii care postesc obișnuiesc să mănânce miez de nucă și struguri noi și abia seara, după apusul soarelui, sau a doua zi, încep sărbătorile.
Chiar dacă nu mai are amploarea de altădată, culesul este un eveniment important în viața satului românesc, care adună zeci de viticultori înarmați cu coșuri, saci și căruțe pe dealurile cu vii. Culegerea strugurilor este acum o activitate pe care țăranii o desfășoară respectând anumite obiceiuri și superstiții locale.
La Pietroasele, în județul Buzău, comuna în care se întinde podgoria Dealul Mare, culesul strugurilor începe cu ritualul zdrobirii strugurilor de către tinere îmbrăcate în costume populare. Mai întâi, flăcăii din sat umplu cupa de vinificație cu struguri aromați numiți Tamaioasa Romaneasca, primii culeși anul acesta. Apoi, mirenii zdrobesc ciorchinii cu picioarele spălate cu apă de izvor.
În trecut, sărbătorile pentru culesul strugurilor începeau mai devreme. După ce recolta se termina, podgoriile răsunau zi și noapte de strigăte, împușcături și cântece de vioară. „Numeroase focuri luminau dealurile arătând în întunericul nopții locul unde erau grupate cercurile de petrecăreți. Târziu, abia dimineața, spre ziuă, focurile ațipeau, câinii începeau să se liniștească și nu se mai auzeau lațul, cobza sau vioara”, scria I.C. Teodorescu în studiul „Viile noastre”, publicat în 1935.
